909

Au batut atatea ploi peste valul de amintiri, si toate s-au dovedit a fi de nimic in timp. Era peste tot unde suna a bunatate: in muzica, in vinuri, in cafea, in libertate…mai mult decat cand imi era umarul sau alaturi. Visele promiteau rar, dar ca ar fi viu, departe si flamand. Acum  stiu de fiecare data ca  ii este foame, cand mereu ravnea dragostea. As fi vrut sa fiu motivul poftei, zambetului, setei de viata..

Egoismul care ma paraseste cu fiecare an imi lasa dorinta sa fiu imposibilul nostru- “totul”lui. Suntem azi imposibili ambii.

L-as fi rugat sa vina in ziua cand il asteptam cu flori, si intrebat de ce devenise prada tentatiei sa-mi scrie de dor. Prea cred in promisiuni, si oamenii care au cuvant. Cuvintele , dar si tacerile sale au devenit cele mai scumpe instrumente sadice pe creier. Este posibil sa doresti ceea ce azi te chinuie, chiar daca in trecut nu avea in continut vre-un pericol.

Intamplator sau nu, devenisem purtatori ai caracterelor personajelor din cartea autorului francez de romane(pe care mi-o daruise de ultimul revelion). Era depre ce ma invatase, sa impart ceea ce iubesc, si pe cine iubesc. Ca ultima data traind sa accept propria nebunie, asa cum o accepta el. Dar cum……? Un om incantator de mare cadea invins de pasiune, ca un adolescent. Adolescentina sa purta flaconul de prostie si adrenalina, si nu realizam ca faceam atat de mult “nimic” pentru el, “indeajuns” si “in plus”.

Ma opresc de fiecare data la “trebuia sa vina” si de acolo lucrurile si eu ne transformam in nu stiu ce…Am imbatranit cu 30 de ani… de tristete si dor.

„Te iubesc!” si sunt responsabila! :)

Pot spune cu siguranta, chiar fiind trezita din somn in toiul noptii, „te iubesc, Mama!” Pot spune ca iubesc ciocolata si dulciurile, ca ma iubesc din suflet pana la suprafata pielii, si ca am adorat un singur barbat pana astazi! Pot spune ca iubesc viata….  si in nici un caz nu voi minti, sau exagera 🙂

Prea multa responsabilitate port pentru cuvintele astea. Si zilele trecute am cunoscut un cuplu, prin nimic deosebit. Dar mi-au atras atentia prin felul cum isi spun „te iubesc!” unul altuia. M-au luat gandurile ce inseamna pentru ei acest „te iubesc” imbietor, ca pentru mine sigur nu inseamna nimic. Ori eu am asteptari iarasi prea mari de la oameni cand isi spun asa cuvinte. Ce-ar spune in cazul daca s-ar putea mari intensitatea sentimentelor lor? „Te ador”? „Te urasc”? „Te doresc”? pentru a-si arata atasamentul, nebunia, dorul….
Eu iubesc lumea, si totusi cand vine vorba de un caz aparte, cu greu pot alege un ” imi esti drag/a” sau „scump/a” si „adorabil/a”! Desi la drept vorbind, nimic complicat in a rosti, sau scrie emotiile pe care le starnesc oamenii nu este,  cand nu ai decat dorinta, in loc de frica de a nu fi inteles.
Intelesul acestor cuvinte, clar si simplu, atunci cand e descifrat de creier ne-aduce extaz, sau alta reactie programata ori ba, ne indreapta pe un fagas cu totul diferit. Toate se preschimba, vrem noi sau nu. Ca si in cazul cand suntem gata sa captam aceasta informatie fara de care nu mai merge nimic in noi, dar si  in exteriorul nostru.

Lumea mea e costruita pe baza unor principii functionale: dragoste, familie, pace, sanatate. Toate implica si responsabilitate si seriozitate, iar declaratiile de dragoste nu sunt o exceptie! Durabilitatea si stabilitatea emotiilor acestea frumoase este  necesitate fundamentala pentru mine. Am dreptul sa evit falsul si diferentiez de adevar, ca si indatorirea de a oferi siguranta cuvintelor si faptelor prin care dau asigurari ca iubesc!
Va indemn sa iubiti in orice mod, deschis sau tainuit, responsabil ori nu..doar SA IUBITI !!!! 🙂
Dragostea e unica lege care sustine lumea ” din fasa”, cea care o incearca si salveaza intr-un sfarsit! Dragostea e viata, viata fericita pe care si-o doreste fiecare!

 

Femeia zilei de vineri..

„Femeia zilei de vineri”, libera, mereu dorita, cea care da tarcoale in vise, care vine la prima rugaminte sa imparta unica zi ca ultima, care pare a fi insensibila, ori puternica pentru a pleca si reveni fara explicatii. Compatibilitatea ei cu oricare barbat pare a tine de capitolul „mistere”. Diplomata sau prea usoara, rostul ei oficial e distractia. Crearea din nimic a unui fon ce da nastere unei lumi lipsite de griji, dichisite cu zambet, cu placeri de tot felul, dulceturi, arome care dau senzatia de zbor catre al 7-lea , ori al 9-lea cer.  Femeia care nu are inceput in odaia unde este peste tot , a carei ganduri nu stii unde o vor duce dupa ce dispare in spatele usii. Nu stie a-ti lua sufletul acasa. Isi ia doar ce i-ai pus „de ceai”. De obicei cu sufletul nu face miza nimeni in astfel de cazuri si  mai des- lectia/ experienta e unicul sau castig.

Pentru o astfel de femeie, oricare devine urmator si ultim. Nu are maine, dar are viitor. Fara cerinte, dar nu si fara aspiratii. Clara, dar neinteleasa. Neinteleasa, in privinta evadarii catre o noua conditie. Nici barbatul lunii, nici trofeul anului, nici eroul zilei, nu prea -si imagineaza drumul inapoi. Drumul spre-a o intoarce in visele din copilarie si a-i reeduca dorinta de-a fi prea puternica si desinestatatoare. Teoretic, dificil de a se lasa imblanzita, iar practic- salbatica ce stie a pierde, e femeia destinata unui luptator si nu gloatei flamande. Si ea, ca orice si oricare, printr-o tehnica corecta ar suporta metamorfoza catre o iubita cuminte, catre o Mama rodnica si grijulie, o prietena fidela si pilon serios intr-o „casa de piatra”. Momentul din urma descris ar incepe numai la intalnirea unei PUTERI cu sensul de a transforma oricare zi in vineri, iar femeia in absolutul fiecarei zile .

Yn…

E mierea de care nu te mai saturi, pentru ca atunci cand o atingi iti aminteste obrazul iubit, tineretea si gustul pielii sale.  E in egala masura partea etilica care ameteste si manifesta tarie, si afrodisiacul , mai mult decat aroma care te rapun….. care iti dau ordin sa-l urmezi adulmecand.  E zambetul larg care iti da aripi, si devii inger in preajma-i, si mana de papusar care te poate dezarma seri de-a randul, pentru ca fiind femeie nu se cuvine sa porti „arme”,  greutati si tristeti. 🙂

Nu stiu ce inseamna barbatii pentru toate femeile, sau oricare alta femeie, pentru ca cat nu am fi precum picaturile de apa, dorintele si aspiratiile femeielor sunt de rangul imprevizibilului, misterului, si nechibzuintei :).

Stiu doar ca pentru mine Barbatul e un Univers intreg. Si ca sunt eu in toate femeile  pe care ochii Lui le sageteaza, le netezesc, le iau fara gluma, sau le refuza categoric.  Stapanul Universului,  caruia din copilarie stiai ca ai vei apartine odata cu atingerea majoratului. Barbatului, nu e numai puterea suprema la care e ridicata femeia, ci e si tendinta ei catre absolut! Chiar si atunci cand o femeie isi toarna dorintele pe corpul unei alte femei isi imbie sufletul sa fie mai puternic, mai iscusite si sigure actiunile , sau sa cada prada unei femei care tot imbraca firea unui barbat pentru a o cuceri trupeste si mental. Si toate acestea nu sunt altceva decat calitatile Lui.  Lumea chiar le apartine, atata timp cat continuam sa-i urmam, ridicam in slavi, sau face  praf (tot din motivul simplu explicabil – pentru a le capta atentia:)

Sunt barbatii si mania noastra, ori partenerii carora mereu le facem concurenta! Sunt! Datorita lor crestem!  Pe bratele lor  iubim, facem capricii si plangem fara rusine. Pentru ei maniacal urmarim toata lumea, crezand ca astfel nu ne va scapa niciodata obiectul dezideratelor supreme, nebune, tainuite ori exclamate.

Recunosc ca nuu stiu viata fara barbati, si doar exist fara barbatul iubit… !

P.S I love you! I love you……

Zglobie si plina de suflet , prindeam puii de pe langa casa, pisici , caini ca sa-i strang la piept!!! De dragoste!!!! Primii carora le faceam declaratii sincere , si necizelate! Primii pe care ai iubeam intratat, si nu-mi ascundea nimic atasamentul!
Dragostea neconditionata cu care ne-a inzestrat natura totusi o pierdem peste ani, ori tindem sa o tinem sub control! Bine, dar uneori ceea ce e innascut ne scapa si se dezlantuie in clipe de adevarata FERICIRE!!!!!

2013 mi-a adus o astfel de FERICIRE! Pe care 2014 a luat-o fara rapoarte, fara permisiune, si fara a sovai…

S-a mai intamplat sa vad, sa simt, sa innebunesc, de fiecare data diferit. Cand e vorba de sentimente, iau viata ca ultima data! M-am gandit ca si pe El l-am strans la piept cu aceeasi dorinta neconditionata! Cand dragostea pune mana pe faptura noatra in intregime nu mai realizam cu cata putere ne fortam iubitii, cat le oferim si de cate sentimente au ei nevoie, cat spatiu ar vrea, si cat ai sufocam cu imbratisarile si sarutarile noastre, cat ai dorim doar pentru noi, si cat le-am ingradi libertatea sa nu plece niciodata! Le-am crea obstacole sa nu fuga chiar daca stim sigur ca de la capatul lumii s-ar intoarce la timpul cuvenit inapoi. Azi am realizat ca nici un obstacol lumesc nu mi-as dori , ci  doar o plasa care i-ar fi prins Sufletul pentru a nu se inalta definitiv catre Doamne- Doamne! 🙂

Am impartit in intelegere si fara cuvinte in plus libertatea si ocupatiile astfel incat de fiecare data sa astept cu ochii mai mari, cu sufletul mai nebun batand, alergand mai rapid si ajungand mai devreme la fiecare intalnire! Cu el se devaloriza timpul, nu am simtit frica de a intimpina necunoscutul chiar daca ar fi trebuit sa ajungem si la acel capat de lume! Pentru unii vin Oameni care motiveaza sa treci prin foc, sa gresesti si sa fii jaratic stins , apoi sa-i purifici ziua, seara alungand peste malurile fanteziei si asteptarilor sale impuritatile care se faceau vinovate de oboseala si necazurile ce le avea. Eu primisem in dar de la viata experienta alaturi de un astfel de Om! L-am tot strans la piept, crezand ca stie a asculta dragostea mea lipsita de cuvinte mari! Si stia!!! La sigur 🙂 Dar cuvintele i-ar fi adus mai multa incredere in ceea ce comiteau buzele , mainile, si atunci cand intreaga faptura ai raspundea atingerilor, atunci cand imi spunea doar: „BUCURIA MEA!!! ”

Mi-as fi dorit sa aud zilnic asta! De multe-multe ori sa mai aud, ceea ce azi e ecou , pe care il  intretine sufletul meu!
Deci vorbiti la timp, mergeti in intimpanarea Iubitilor zilnic si nu regretati atunci cand va oferiti in dar! Poate fi ultima data, dar si prima si noua experienta  ceea ce va permiteti azi!

P.S  Daruiti! Daruiti! Iubiti!!!! 

Fructe de sezon… :)

Ei doi ar fi putut fi cititi cu usurinta printre randurile pe care le stransese in suflet ea timp de un an.
Ea nu stia sa-i aduca cadouri mai mult decat pe sine, pentru ca oricat si orice nu ar fi investit intr-un lucru banal, cu atat mai mult netrebuincios lui, era putin. Putin pentru ai aduce ceva destoinic, ori pe merit la picioare.

Nici nu ducea nimeni contul ca a batut ceasul un an bun, dar care a lasat sa se strecoare cu sine si pasiunea. In fericirea iluzorie, faurita tot de ea, adusa de nou-nouta postura,  se gasea un pic tristete pentru bilant,el insa fiind obisnuit cu fluxurile si refluxurile dictate de fiecare ” Luna” din viata sa. Si pentru ca vazuse destul de multe, si continua sa ramana insasi, neicrederea si frica de-a nu-l mai intalni intr-o zi , intetinduse ai dadeau ei tot atatea puteri cata bucurie ai furau. Neincrederea in sine, si faptul ca niciodata nu i-a putut umple sufletul, zilele ori serile cu ceva nou, inedit si intelept ai provocau dureri, si-o impingeau catre extreme: ori catre un barbat pe care nu-l vedea bine, ori catre moara unde din slabiciune se macina un praf fin ce-i da stralucire fierului pe care a lasat sporadic urme focul aventurilor. Aventuristi insa erau ambii….

El, ca in zale- linistit, inarmat si pregatit, ea- cu trusa in care s-a luat putinul de la viata, dar necesarul pntru a-i veni in ajutorul lui la prima chemare.

In nestiinta, in refuzul lor de apune in discutie orice emotie(sigur temporara) care i-ar fi legat in pacatul ca nu-si cunosteau firile unul altuia pana intratat ca sa-si permita luxul vorbelor nenumarate, el totusi mult mai mult o ghicea. 🙂 Ar fi greu de spus ca ar fi putut sa o intelega vre-odata,el ori altcineva. Bucuria lui, cum obisnuia el uneori sa-i spuna, doar in momentele cand ai agita si castiga cu tot avantul mintea, era deja in apus, pe punctul de plecare in casa intunericului si nesigurantei deja stiute, fiind sigura doar de profunzimea si sinceritatea starilor actuale, lasand restul analizelor in voia intamplarii.

In dragostea lor invingea nesiguranta revederii mai cu seama, si calitatea ei adevarata, dar plapanda, gata-gata sa se franga in doua. Fara a sti ce si cat va ramane fiecarui! El va pastra sentimentele intregi, ori ea?! A alui , sau a ei parte se va raspandi in vant, iritand si aducand lacrimi celor mai dragi ochi pe lume…

Fresca in mintea ta…..

Maraton… apoi fuga la viteza pana dupa usa, pe care o tragi dupa tine- n goana de frica ca toate emotiile sa nu patrunda in ascunzisul tau!!!
Ai tras usa, si iti versi sufletul prin respiratii care par ca te omoara chiar aici si acum! Valuri de caldura, si din podul in care ti-ai atintit ochii, si spre care zboara stelele din privirile de nebun, cerne scrumul o multime de ganduri fumate dimineata, ieri, o saptamana in urma. Hmmm, scuturindu-ti buclele de toate nevoile faci cativa pasi ca sa cazi la usa dormitorului. Patul……….iti trezeste o groaza de idei pe care le-ai realizat nu de fata cu el…..de parca te-ar mustra ca i-ai tradat confortul 🙂
Dar i te oferi si lui intr-o imbratisare zbuciumata dar si plina de cainta, sa-ti plangi o mie de vise noi , sa partajezi in memorie o sumedienie de noi imagini de o fotogenitate si o senzualitate maxima. Cu tine si -un nou necunoscut!!!! Cu un val de piele proaspata pe care ai de gand sa-ti lasi urmele. Peilea care va scartai si ar putea si sangera din pasiunea ta. Asta e- timpul pentru noi testari, neantirziat!

Pielea pe care ai turna vinul sa curga cascada peste buzele tale, sa ia o aroma mai noua , mai palpitanta- foc pentru nebunie.  Pielea care e si cupa pentru placerile tale, trofeu de prima marca pentru fantezii mistuitoare. Pielea pe care se ridica de la atingeri siraguri de minunate figuri, de parca ai fi epicentrul unor catastrofe apoi. Un antаgonism nepenetrat de logica, implinindu-se cu voi doi, trei… ! 🙂

Asta e continutul noii tale muze, spiritul in care  te poti dizolva.

Dinspre..

O Femeie adevarata mereu gaseste motive sa se nelinisteasca, si calea de a se linisti, in acel mod care-i va permite pastrarea naturii ei neinfricate neclintite. Dar unde ca pana a deveni o Femeie apreciabila, cate are de rasturnat ea in drumul sau,  astfel incat unele- se pierd zadarnic, si putinele inaintase devin exemplul de invidiat! (dar macinate pina la oase, imboldindu-se cu viata si peripetiile ei)

Imi permit sa presupun ca cele mai puternice motive care supun Femeia sunt Dragostea, Razbunarea precum si Invidia. Despre cele din urma mi-e si greu sa deschid gura, ca fiindu-mi straine…. nu as putea decat sa exagerez cu ele, sau macar sa nu pot da catusi de putina culoare.
Ultima romanta pe care i-au cantat-o Sufletului meu….De-aici rezultand ca va fi scis despre …..

Da, da, da!!! Despre Dragoste 🙂
Mereu la fel!!! Despre corpul sanatos si spiritul bolnav, asa cum de fiece data rataceste unde nu-i e locul!!! Dragostea mea e o nebuna ce fuge de acasa pentru a intalni noutatile, pentru a se autocunoaste, pentru a se revarsa peste maximul superior. Dar dand de oglinda pe care ne-o potriveste bine la timp Soarta, se incrunta si vede in Ea aceeasi! Ridicol si la fel! Chipul bolnav si palid la capatul puterilor cand inchide usa gazdei „de nudemult”, si tenul care radiaza la o noua usa, sau o noua experienta.

Asa am uitat deci Sufletul, o parte buna, in orasul in care au trait doar Doi, uitind de lumea de la poalele cuibului unde se infiripau vise erotice, cernea grija flori coapte pentru dejunul alora care stiau ca sunt doar pasionati. La moment stiam cat stiam. Stiam ca atunci cand ploua aveam un singur drum fara regrete, atunci cand Soarele precum o vedeta experimentata isi arata fitele – intindeam mainile spre el in pielea goala pe balcon, sa-si lase autograful…. :))
72 ore + in care frumusetea de afara imi pomenea mai mult despre puterea Lui de-a fascina. Abia pasarea de fier mi l-a smuls din Minte si m-a dus cu gandul catre un alt Om Drag- MAMA……. Atunci insa nu mai realizam, ca zborul ne-a retrimis la viata de odinioara. Alaturi, dar in lumi diferite, eu mai mult in una imaginara. Lumea noastra s-a spart din neglijenta cu care am mers alaturi pe cararile obisnuite deja, pe cele mai „scumpe”, de acasa. Eu mi-am strans cu toata mandria intr-o zi putinul de care dispuneam si miza mea- Sufletul…..El si-a luat Barbatia si tot Farmecul. 🙂

Tacerea, unica  a incununat Fericirea.

Nu- Stresului!!!! Da- Placerilor!!!!

In vis sau in viata reala Oamenii isi traiesc tainic sau liber cele mai desfranate dorinte. Eu tind sa le accentuez pe cele sexuale. Pentru ca de ele ni s-au ros urechile, si de ele inca multi se sfiesc sa vorbeasca, evitand a le spune pe nume lucrurilor.
Ei, bine…. Incep de la cazul unei tinere, foarte aratoase, precum si sexuale…Mai corect, bisexuale 🙂
Eliza, (25 ani) – in stare sa mearga pe un alt continent dupa noua ei pasiune( o fata normala, dar indrazneata)! Reporturile pe care le avea cu barbatii pareau a fi brutale! Femeia cauta, ceea ce nu ii ofereau barbatii- partea de atentie personalitatii sale atat in plan moral , cat si fizicului ei.
Alexandru (50 ani) – o personalitate fascinanta, normal, matur care a intilnit orice in viata sa nelinistita. Intr-o zi viseaza cum ai ofera satisfactie unui alt barbat. Si intelege , ca el si-ar fi putut oferi cele mai pretioase momente de extaz. Da!!!! Lui insisi!!!! 🙂
Pentru iubita sa si-ar fi dorit un amant, pentru a sti ca si ea e fericita! 🙂 Cauta- sa gaseasca placerea absoluta, si eliberarea de autocontrolul care nu-i permite realizarea primului obiectiv.

Ovidiu (40 ani), ambitios, capricios, a devenit cel pentru care femeile si-ar fi vindut sufletul! Mai exact , nu pentru el, ci pentru a primi placerea oferita de acesta. Amator al tacticilor bizare in drum spre extaz( sadism, masochism, urophagia, el fiind uro-pasiv, ei si multe altele:)) Cauta- femeia gata sa imparta cu el nebunia lui erotica, in viata de zi cu zi ramanand insa treaza.

Victoria, (27 ani) o fire arzatoare, care a ales sa fie curtata de barbati diversi, marturisind ca practica sexuala vine din cauza emotiilor, acestea fiind catalizatorii seductiei. Femeile sunt o lume fascinanta pentru ea, si isi doreste o experienta sexuala cu o femeie, dar nu s-ar lasa de barbati.
Сauta- persoana care ar intruchipa si un barbat si o femeie prin nebunia lor sexuala.

Lucia (30 ani), divortata, foarte feminina, senzuala,o fire interesanta pur si simplu, innebuneste de idei atat cu barbati cat si la femei trage cu ochiul. Primii insa sunt in top! A fi „linga/, sub/, si cu” privirea orientate sexului puternic e sensul vectorului ei. Cauta-….Dragoste si Posesivitate launloc! :))

Victor (35 ani) , o persoana foarte contraversata, emotionala mai mult decat rationala, prea mult. Nebunia din sex si cea din afara lui nu au o stricta delimitare. Nu are o partenera stabila pentru mai mult timp, agresivitatea distrugindu-i relatiile cu acestea.
Cauta in permanenta acelasi om in oameni total diferiti.

Bogdan, ( 47ani) firea artistica, romantica, amagitoare, care intr-atat de mult se amageste si pe sine si pe ceilalti cu dorintele sale , incat la cei 47 se plinge de lipsa sexului calitativ, ori in general- in viata sa. Nu prea stie de unde vine, si unde pleaca dupa acel sex, dar stie ca revine acasa pustiit si dezamagit de fiecare data. Dramatizeaza relatiile pe care le intretine cu femeile! Ah, da, doar despre femei am auzit de la el 🙂
Cauta- iubirea femeii din carte, sinceritatatea- unde n-a semanato! :))

Constantin (22 ani) Eheeeeeeee!!!!! Tanarul si nelinistitul flacau, caruia ai este frica ca a inceput si exact nu stie ce, dar zice ca ai place! :)) Are o viata inainte, cauta prin fetele care se etaloneaza a fi cuminti, si uneori mai incearca flirtul cu alea care isi zic sie „rele”. Stie ca ce stie despre sex ii ajunge, dar ceva totusi nu-i ajunge!
Cauta- azi sa se distreze, maine fata pentru familie! :))
Barbati care ar fi dorit sa imi povesteasca despre legaturile lor cu alti barbati nu s-au gasit pana azi! Dar se vor gasi sper 🙂

De ce sper??? Pentru ca desi nu suntin toate abaterile(in raport cu constientul meu si educatia mea) pe care le intilnesc zi de zi la semeni, nu ma grabesc sa condamn sau judec. Fiecare pentru mine e mai intai Om, atat timp cat o dovedeste prin comportamentul normal cu cei din jur.
Sunt pentru: Bucuria si Placerea ,+ degajarea de stress care se implinesc intr-un mod inofensiv  pentru alti Oameni! Pentru Dragoste, acceptand defectele, pentru Bunatate, acceptand greselile, pentru Armonie, acceptand orice mijloc nedureros intru realizarea scopului!

Idealul meu….. cum numai Noi stim sa iubim!!!!

Mi-aduc aminte bine momentul cind am intilnit acel ideal , (pe care l-am inteles in ceva timp) ca e ceea ce bintuia  mintea mea de o seama de vreme. Tin minte detalii care ma lumineaza intr-atat ca nu sunt in stare sa-mi ascund vre-un sentiment in suflet, prin colturi.

Am inteles ca idealul e cu mana pe intrerupatorul care imi da lumina mai altfel decat cea de zi, ca-mi trecea prin minte cum isi putea trece doar degetele prin par . Idealul meu, care nici nu banuia de misiunea sa mareata asupra fapturii de 20 de ani, care probabil credea ca e mai mult o banalitate , si cu care aveam cele mai diferite viziuni si diferite ore luate de la viata, nu stia nimic….si nici nu era sens sa cunoasca nimic din ceea ce imi permit sa astern azi in fraze razlete.  Razlete, pentru ca la simpla amintire, a fiecarui moment atat de aromat in camara experientelor mele, imi pierd cursul si sensul …. si totusi…. Idealul imi oferea si timp si posibilitatea de-a mi reveni… si intelege spre ce tind.

In timp, si mai ales , cu o femeie care s-a decis sa creasca, idealurile au buna menire de a redeveni, de a se rasfringe intr-un imens de calitati mai neobisnuite decat dorinta mea de ieri…Idealul, poate imprumuta la fizic, sau la plusurile morale din fiecare personaj intimplator din viata noastra (ca si cum)..poate fura ochii albastri ai unui copil pe care l-am tinut de mainile fine in policlinica dimineata, poate sa tina mortis ca tata in privinta educatiei copiilor, poate imprumuta cruzime pentru a se apara atunci cind a fost supus atacului. Idealul meu e barbatie intruchipata, care la sigur s-a lasat iubit si a iubit nu o data.

Noi, oamenii, avem un mare cusur as zice, sa ne placa ceea ce place lumii intregi….sau lumea intreaga fiind un om tot atat de semnificativ ca si noi insine… Astfel, o multime se vad antrenati in goana dupa idealul care nici de cum nu le poate apartine pe deplin. Posesivitatea si dorintele noastre nebune de autosatisfacere ducindu-ne pe cai bine gindite, memorate si aplicabile, sau nebanuite.

De ce l-am facut pe unul Ideal, iar pe altul ordinar uitindu-l, pentru ca avea ce-aveau practic toti!!!!!Atat de ordinar, piele si oase, dar atat de indraznet luand viata, luandu-ma si pe mine in viata lui, dindu-mi sa gust din ceea ce gusta, aplicind punctualitatea pentru a se face cel mai desosebit om al zilei, si disparind pentru a crede ca zilele nu mai stiu pasul in asteptarea mea zadarnica. Idealul promite fara anunturi o siguranta relativa, dar nemaipomenit de confortabila si placuta (dar nu e vorba despre o banala nunta etc. ).

Azi, scriind, gandind la „sursa mea de transport” si existenta pentru viitor, sesizez ca idealurile unice pe care ii poti numi soti fideli si iubitori, tati superbi si exemplari….. sunt numarate; ca unele idealuri sunt traite intens si defaimate sau parasite cu aportul Universului…..dar ele raman Idealuri, atunci cind le-am sesizat.. si e bine sa ramana asa fara de stire, fara regrete, si cu o speranta si dorinta puternica de a nu renunta in cautarea de sine. Idealul- suntem Noi. Noi renascind……